💌 Newsletter Choice #4

O nouă serie de subiecte, sperăm noi, interesante și utile pentru voi. Spor la citit, ascultat și vizionat!

FYI: fiecare recomandare este însoțită de unul sau mai multe link-uri către resurse, inserate pe titluri sau anumite expresii. Comentariile care însoțesc recomandările sunt fie gânduri personale, fie descrieri succinte ale materialelor recomandate, fie un mix din ambele.

💡Cât de “ciudați” suntem, de fapt? Despre percepții și așteptări.

• Ai tendința de a deschide conversații mai profunde cu străinii? De exemplu, în timpul unei călătorii cu trenul sau în pauze, la muncă/școală? Crezi că ești ciudat(ă) din punctul ăsta de vedere? Sau, din contră, eviți pe cât posibil conversațiile mai profunde, mai personale cu străinii, pentru că le percepi drept stânjenitoare, pentru tine sau pentru ceilalți? În ambele variante, s-ar putea să te înșeli mai des decât ai crede. S-ar putea să subestimezi cât de mult le pasă străinilor de fricile, sentimentele, opiniile și experiențele tale. Și s-ar putea să subestimezi cât de bine ți-ar prinde ție conexiunea umană. Află mai multe aici.

• Unele experimente (ex.1, ex. 2) par să arate că unele persoane tind să subestimeze măsura în care sunt plăcute, acceptate de partenerii de conversație. Frica de evaluări sociale ne activează criticul interior și ne face să ne îndoim de noi-înșine. „A fost prea plictisitor ceea ce am povestit?”/ „Aș fi putut relata într-o manieră mai coerentă!”/ „Ce înseamnă acest zâmbet? E de bine sau de rău?“ / „Oare își dă seama că sunt foarte emoționat(ă)?”/ „La naiba, am uitat să-i spun ce era mai important!”/ „Oare a înțeles exact pe dos?”. Dar, de multe ori, e totul în capul nostru! :) Nu știu cum e pentru voi, dar mie îmi scade IQ-ul cu 15 puncte când am astfel de gânduri și emoții. Ca să le contracarez și să le diminuez, încerc să mi le expun și să aflu ce cred ceilalți sau dacă li se întâmplă și lor. E incredibil cât de multe avem în comun, de fapt, cu ceilalți, dar nu avem curajul să vorbim despre asta, crezând că suntem outlieri!  

• Un articol preînregistrat scoate în evidență faptul că unele emoții sau sentimente sunt percepute a fi mai “adevărate”, “naturale” decât altele. Și, evident, oamenii au varii percepții legate de impactul pozitiv sau negativ al diferitelor tipuri de emoții. A fi trist pare mult mai adevărat decât a fi morocănos (poate pentru că tristețea evocă răspunsuri subiective, fiziologice și comportamentale mai puternice?). Calmul și amuzamentul sunt percepute a fi foarte bune, dar nu se simt prea adevărate (poate pentru că sunt percepute a fi greu de obținut sau menținut?). Iubirea și fericirea sunt percepute a fi cele mai adevărate și bune sentimente (intensitatea, complexitatea ridicată le face mai ușor de descris?). Aici s-ar putea să intervină și factori socio-culturali. De ex., este posibil ca englezii și americanii (eșantionul studiului menționat) să perceapă pasiunea și entuziasmul, de ex., ca fiind mult mai “adevărate” și mai bune decât românii (speculez). Având în vedere nivelul mai ridicat de dificultăți prin care trecem noi, dar și mindset-urile diferite, la modul general vorbind, aș înțelege de ce o persoană entuziastă, pasională poate fi interpretată în cultura noastră ca fiind ciudată, falsă sau cu cine știe ce tendințe patologice, dar asta nu înseamnă că așa este sau că este în regulă să etichetăm.  

😊 Reziliență și Fericire:

• Cum să devii anti-fragil? Despre reziliență, post-traumatic growth, despre modul în care am putea obține starea de bine și/sau fericirea. Vizionează aici. 

• Formula fericirii autentice: tendințe genetice + circumstanțe ale vieții + factori sub control voluntar (“viață plăcută + viață bună + viață cu sens”). Perspectiva lui Seligman asupra fericirii mi s-a părut foarte utilă, ușor de pus în practică și eficientă :) Află mai multe în cartea lui.

• Reziliența este una dintre componentele cheie ale fericirii. Căci, nu putem fugi de stres și de probleme, dar putem să le facem față mai bine și putem, uneori, chiar să fim fericiți în ciuda lor. Un website foarte fain cu descrieri și sugestii legate de cele 10 componente cheie ale unei vieți fericite.

💺Cum e la terapie? Extrase video din spatele ușilor închise:

• Terapie de Cuplu orientată pe soluții  - cu psihoterapeuta Insoo Kim Berg, pionieră a terapiei scurte orientate pe resurse și soluții. Vezi aici.

• Psihoterapie de Familie centrată pe soluții. Vezi aici. 

• Terapie Dialectic-Comportamentală - tendințe suicidare - cu psihoterapeuta Marsha Linehan, creatoarea DBT. Vizionează aici.

• Terapie prin acceptare și angajament (ACT) - diverse forme de anxietate, gânduri obsesive - cu Steven Hayes, fondatorul acestei forme de psihoterapie. Vezi aici.

• Change Process Model - esența schimbării - cu Virginia Satir, considerată „mama terapiei de familie”. Urmărește aici.

🎦 Filme & Documentare:

• “The Patient” - Miniserie TV (2022). Un psihoterapeut este ținut prizonier de un criminal în serie, cu o cerere neobișnuită: de a-i înlătura compulsia de a ucide. Serialul surprinde destul de realist dialogurile terapeutice, încearcă să ofere un portret psihologic al criminalului, surprinde diverse teme dificile din viața de familie a terapeutului. Va reuși dr. Strauss să-l schimbe pe Sam? Merită urmărit! Finalul nu este evident.

• Christopher Duntsch (n. 1971) este un fost neurochirurg american, supranumit Dr. Death din cauza mutilării coloanei vertebrale a zeci de pacienți și cauzarea a două decese. În 2017, a fost condamnat la închisoare pe viață. În 2021, a apărut seria TV “Dr. Death”, bazată pe acest caz. Cred că serialul face o treabă excelentă în a surprinde cum se poate ajunge la astfel de situații incredibile. Evident, totul a pornit de la tulburările de personalitate ale lui Duntsch, dar n-au ajutat problemele din sistem sau dorința oamenilor de a crede că “răul” nu există. 

• “Fourth of July” (2022). O drama-comedie în care protagonistul își confruntă familia pentru a-și vindeca rănile emoționale (nu s-a simțit niciodată iubit, apreciat, respectat de familia sa); dar și pentru a-și putea găsi puterea de a-și întemeia propria familie. Finalul oferă o perspectivă chiar utilă. S-ar putea chiar să vă genereze unele insight-uri. 

• Limitless (2022). O serie de episoade despre încercările lui Chris Hemsworth de a trăi o viață mai sănătoasă și, implicit, mai lungă. În primul episod, de exemplu, se expune gradat (prin VR, apoi în plan real) la situații stresante și care îi provoacă anxietate, fiind însoțit și ghidat permanent de un psiholog și alți specialiști. Nu înseamnă că trebuie să reproducem și noi provocările la care se expune Chris sau să întindem prea mult limitele, însă anumite lucruri ne pot pune pe gânduri și putem învăța ceva din experiențele lui.

• Seria “Sharp Objects” (2018). Urmărește, pe mai multe planuri, relația dintre mamă și fiicele ei, trăirile interioare ale personajului principal, Camille, și dinamica relațiilor dintr-un orășel mic. Acțiunea filmului oglindește portretele unor afecțiune psihiatrice și modul în care aceste tulburări pot fi mascate de aparențe sociale bine construite.

📚Din lumea Cercetării & Științei:

• Va fi 2023 un an bun pentru sănătatea mintală? Ioana Cristea, metacercetător român de la Universitatea din Padova, vine cu o serie de mențiuni și recomandări atât pentru cercetători, cât și pentru practicieni.

• Prima persoană ce a primit titlul de „om de știință” - Mary Somerville.  

• În Afganistan, fetelor și femeilor le este interzisă educația superioară/ universitară...din nou. 

• De ce din ce în ce mai mulți cercetători renunță la mediul academic și își caută job-uri în industrie? Ce se întâmplă cu studiile academice/universitare, în acest caz? Un nou articol din Nature Medicine ne oferă câteva insight-uri.

• British Psychological Society - o asociație disfuncțională ce nu este interesată de aspectele etice ale profesiei de psiholog? O critică la adresa BPS. 

• Aproape 5000 de articole științifice, retrase din corpul literaturii de specialitate, în anul 2022 și multe altele. Află mai multe aici.

• Direcții noi, privind definirea științei deschise și a componentelor sale, din partea UNESCO. 

• Ce s-ar putea întâmpla dacă am lăsa inteligența artificială să ne (re)scrie știința? Câteva ipoteze, aici.

• Articolele științifice sunt scrise greoi și sunt pline de jargon. Să renunțăm cu totul la acest stil și să îmbrățișăm exprimarea artistică și creativă a ideilor și conceptelor științifice? Stuart Ritchie ne explică pe îndelete aici. 

• Cum a arătat anul 2022, pentru cercetările de piață și marketing? Află aici.

• Putem măsura excelența în știință și să prezicem cine va câștiga Premiul Nobel, în baza consistenței publicațiilor sale științifice?

• De ce nu există consecințe pentru fraudele științifice? Dorothy Bishop, psiholog britanic, încearcă să identifice mecanismele și câteva posibile soluții.

• Ediția de Crăciun a celor de la BMJ, out now! În premieră, un advent calendar statistic, pentru practicieni și pasionați, deopotrivă.

• Rasismul științific - o problemă dificil de corectat, ce încă ne bântuie.

• O poză din ediția din Noiembrie 1972 a revistei Playboy a schimbat, pentru totdeauna, felul în care se face și se publică știința.

🔓 Mituri Demontate - Psihologie & Dezvoltare Personală:

• Ar fi lumea un loc mai bun fără religie? Vezi aici înregistrarea video a prezentării.

• Putem „citi” oamenii? Ne putem da seama când cineva minte? Găsești răspunsul nuanțat aici.

• Contează, în termeni  de rezultate, experiența, vârsta, nr. de diplome, tipul de psihoterapie practicat de terapeuți? Click aici pentru a afla care sunt caracteristicile psihoterapeuților eficienți. 

• Circulă multe mituri pe Linkedin legate de recrutare și performanță. Am demontat câteva dintre ele aici.

• Mituri despre tulburările de comportament alimentar și relația noastră cu mâncarea. Ascultă podcastul.

• 6 mituri nocive despre persoanele care nu au copii - aici.

🌸 Colțul Creativ:

• Meditații ghidate pentru desfundat chakre à la Tudor Chirilă :) Vezi aici.

• ETSD - un nou diagnostic. O parodie cu Jax & Drew Barrymore. Urmărește aici.

• Videoclip viral despre Body Positivity - click aici. Melodia a devenit virală pe rețelele sociale și ajuns în topurile americane de muzică.

• Florence + The Machine - Free. La o analiză atentă a versurilor și a videoclipului, veți găsi anumite teme și chiar soluții: anxietate, suferință, evitare, reprimare, acceptare, reziliență…

Îți mulțumim că ai citit Newsletter-ul Choice! Abonează-te gratuit pentru a primi luna viitoare ediția #5 direct în căsuța de e-mail.  

Note: Niciuna dintre recomandările de mai sus nu a fost sponsorizată. Dacă ai sugestii de resurse utile publicului larg și specialiștilor în sănătate mintală sau îți dorești să citești articole de încredere pe anumite teme, nu ezita să dai reply acestui e-mail.

Au contribuit la Newsletter voluntarii Choice: Alina Orel, Bogdan Cocoș, Andreea Rățoi, Alina Boca, Cristina Trofin.